Monthly Archives

noiembrie 2014

SPORT

Cât o mai dă cotită și Burleanu?

Așa cum Biblia nu a venit prin fax direct din Rai, nici regulamentele din fotbal nu sunt fixe încât incidente precum Mureșan-Rusescu să te lase fără soluții. Fixe sunt doar ideile unor conducători care se tem să schimbe ceva de parcă evoluția i’ar condamna la moarte. S’au luptat atât de mult să devină șefi că odată ajunși acolo, pentru ei totul s’a terminat ca și cum ăsta a fost un scop în sine. muresan_rusescu

Mureșan dă din coate, Federația ridică din umeri. Rusescu abia își mișcă ochii. Mureșan ba n’a fost suspendat deloc, ba a primit 16 etape, ba a fost iertat, pentru că – nu’i așa? – legile sunt legi și e nu pot fi încălcate. Mie chestia asta îmi seamănă mult de tot cu pălăvrăgeala legată de secțiile de votare din străinătate. Toți se jurau că vor să perfecționeze sistemul, dar nimeni nu schimba nimic.Ce vreți? Legile…” Măcar acolo au mai curs niște demisii.

Păi și legile nu evoluează? Așa a apărut ofsaidul, așa a apărut galbenul pentru simulare, așa s’a interzis alcoolul la volan. Pentru că uneori îți dai seama că ceva nu mai e funcțional sau poate fi perfecționat. În goliciunea lor, membrii Comisiilor de la Federație recunosc că sunt cu mâinile legate, nu au idei și că nu știu să se descurce. Dacă nu țin pasul cu timpul, să plece!

Obișnuit mai mult să se contrazică – fie cu Sandu, fie cu Hagi, fie cu Pițurcă – Burleanu se trezește în fața unei probleme care nu se mai rezolvă doar cu ceartă. Și nu pare obișnuit. Nu’și dă seama că indiferent dacă Mureșan va fi pedepsit acum sau nu, astfel de ocazii nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Interzisă în box și în judo, lovitura cu cotul nu trebuie să fie permisă tocmai în fotbal.

Dacă un arbitru fierar (Kovacs în maghiară asta înseamnă) nu înțelege în ce sport se află, tu ca federație, n’ai ce face, trebuie să ți’l asumi. Dar îi accepți nepriceperea până la un pas, intervii atunci când violența îl aduce pe un jucător aproape de infirmitate. Schimbă regulamentul! OK, lasă scorul așa cum e, uită de meciul ăla, dar cel puțin de acum încolo, nu’i mai lăsa să se omoare!

În final, surpriză! Regulamentul nu interzice jucătorilor să își lovească adversarii cu praștia. Tare m’aș amuza să îi văd pe Comisarii Federației încrucișându’și din nou brațele în fața unui astfel de caz, mai ales că de la David si Goliat încoace nimeni nu s’a mai gândit să câștige un duel în acest fel. Să vezi atunci circul de pe lume!

SPORT

Norocosul secolului

Să pui performanțele lui Iordănescu pe seama norocului pare o tâmpenie, dar să îl numești antrenorul secolului e sigur o prostie și mai mare. Și, culmea! Urmează un articol în favoarea lui Iordănescu la națională.

Ce’a fost mai întâi, oul sau Generația de Aur? Și dacă a fost Generația de Aur când s’a născut ea?

Prima versiune: 1985. La 0-1 cu Irlanda de Nord. Hagi a fost pus căpitan de Lucescu. La 20 de ani.

Sau 1989. Victoria, 3-1 cu Danemarca. Ienei a dus România la un nou mondial. După 20 de ani.

Ori 1993. Cardiff, 2-1 și bagajele pentru America. Iordănescu a finalizat grupa și a plonjat către titlul de cel mai mare antrenor român.iordanescu_icoana

În general îi merge bine. Zilele astea Iordănescu a redevenit antrenor și a rezolvat din mers meciurile cu nord-irlandezii și danezii. Lucescu și-a pregătit 3 decenii discursul de revanșă în fața britanicilor, dar l’a rostit sub guvernarea și în beneficiul lui Iordănescu. Victoria de aseară cu Danemarca – în fața lui Morten Olsen, un antrenor de pe vremea lui – a fost încadrată de Tata Puiu ca revanșă față de umilința, 2-5 de pe nisipurile lui 2003, an cu barieră la calificare. A, și am urcat în top 15 în lume! Peste Anglia! Englezii tremură și acum în fața României, la fel ca în ’80 când chiar Iordănescu dădea golul victoriei cu Anglia pe 23 August. Bine, nu tremură ei, dar în rest e adevărat.

Iar intrarea în top 15 chiar e de bine și ar putea să se simtă la următoarele trageri la sorți. Plus că între timp naționala și’ar mai putea face moralul cu câteva amicale ca în Epoca Generației de Aur când România dădea de pământ cu adversarii aleși pe sprânceană ca nu cumva să strice palmaresul naționalei cocoțate până pe locul 3 în clasamentul FIFA. Poate vine timpul să uităm de locurile 50-60 din mandatele Răzvan Lucescu sau Pițurcă.

În definitiv, ne’am săturat să tot dăm vina pe golurile luate pe final sau să plângem la rădăcina barei blestemând fazele fixe ca și cum acestea au pătruns fraudulos în fotbal! Poți antrena și norocul! Cu sau fără iconițe! Iordănescu a arătat că poate pur și simplu să îi meargă bine. Chiar dacă nu știe toți jucătorii pe care el i’a chemat la lot. Chiar dacă nu știe ce probleme medicale au fotbaliștii săi. Chiar dacă nu își ia ochelarii cu el, deși fără ei nu vede, și – mai nou – la fotbal trebuie să mai și citești. Și chiar dacă a primit moștenire o situație ideală în cea mai ușoară grupă posibilă!

Totuși nici nu e cea mai ușoară din istorie! Iordănescu s’a bătut pentru CM ’98 cu Irlanda, Lituania, Macedoania, Islanda și Liechtestein, care toate la un loc la acea oră aveau adunau doar două calificări la mondiale. Între timp au ajuns la 3.

Hai noroc!