Noapte bună, Steaua!

Steaua doarme. Dar nu e un somn liniștit. E un coșmar. Se aud claxoane. Gălăgie, bormașini… Oameni care vorbesc. Steaua simte că cineva îi bagă mâinile în gât. Se răsucește, dar mai rău își face. Încearcă să strige. Nu o aude nimeni. Răsuflă neregulat și nu se poate trezi din coșmar. Declarația lui Becali, „Steaua nu joacă nimic!” se traduce în termeni medicali „Steaua nu trăiește nimic!”

În sfârșit, Reghecampf a dat primul semn că nu mai este antrenorul Stelei. După rușinea cu Mureșul a pierdut cu 3-0 meciul cu conferința de presă. Nu s’a prezentat acolo unde trebuie să meargă antrenorul Stelei! A motivat că nu se simte bine. Pare mai grav ca la Zurich. Acolo doar managerul n’a ajuns la meci, în rest Steaua arăta cât de cât ca o echipă.

Reghe a apucat însă să spună câte ceva la înterviurile flash: „Steaua a avut ghinion!” Încet-încet, copiază discursul lui Pițurcă de după jocuri. De după jocurile de noroc. E vorba de noroc.

E vorba pe care nu avea voie să o spună niciodată. Pentru că dacă norocul e cel care decide soarta unei echipe în fundul căreia se bagă milioane de euro, atunci trebuie procedat ca la jocurile de noroc. Îl elimini pe cel care îți poartă ghinion. Cu excepția auto-proclamatului Guvern al Stelei, Reghe-Meme, nimeni nu îi mai găsește lui Reghecampf un sens la Steaua.

Dar poate Steaua n’a avut ghinion! Poate ghinionul este doar al lui Reghe. E posibil ca Stelei să îi prindă bine următoarea mutare. Plecarea lui Reghe. Reghe recunoaște public că e vina lui, dar e la fel de cinic ca guvernele care mănâncă banii unei țări: recunosc că merge rău, însă își asumă vina doar la nivelul vorbelor. Nu fac nicio faptă cu care să repare răul produs.

Cât despre demisie de onoare… Cum adică onoare? Păi ce, sunte în filme cu mafioți? Nu e niciun film aici!

Noapte bună!