Browsing Category

www.sport.ro

Parerea mea, www.sport.ro

Fotbal în sânge

Dacă îi spui lui Viera că e bătut în cap, se supără. Cum care Viera? Cel care a intrat criminal aseară, să îi rupă piciorul lui Ianis Hagi. Am auzit și expresia „animalic”. Nu e așa, animalele nu au răutate. 

Dacă împărțim lumea fotbaliștilor între cei care știu fotbal și cei care le rup oasele, îi preferăm pe primii. Viera nu e Vieri și peste ani, fotbalul nu îl va reține. Îi reține însă pe Dobrin, Balaci, Hagi. E vorba de Hagi tatăl în enumerarea asta, dar și Ianis a ales calea fotbalului curat, fotbalului frumos. Înregistrări cu două goluri reușite de Ianis anul trecut la naționala de tineret au curs pe site-uri de pe mai multe continente. Dar acest articol nu este despre Ianis, e despre Viera. Apropos, nu îmi amintesc de vreo laudă asupra lui Viera prin presa din străinătate. 

Continue Reading
Parerea mea, www.sport.ro

Vânătorii de capete

Dinamo o ia de la capăt. Iar. La fel ca atunci când Rednic abia a sosit, la fel ca atunci când a venit Niculescu, când au venit Bratu, Miriuță, Contra și putem merge tot așa la infinit până spre minus infinit. Concluzia rece e că visul unei nopți de iarnă – o calificare în play-off – s-a încheiat. Iar. Al doilea an la rând. Și nu mai e o întâmplare.

Nu e momentul să căutăm probleme la jucători. Sau… NU MAI E momentul. E momentul să ridicăm capul mai sus. La cel care decide. Negoiță a pozat mult cu trofeul salvatorului echipei după eliberarea de sub jugul insolvenței. Aflăm însă că e cercetat penal pentru insolvență ilegală. Că, de fapt, tot ce s-a întâmplat atunci nu ar fi fost corect. Vom ști mai precis în martie. Sau nici în martie, la cum sunt procesele de la noi, unde riști să fii condamnat la moarte azi și să ai dreptul să omori tu pe cineva mâine.

Continue Reading
www.sport.ro

Du-te, Dica! – Partea a doua

Nu trebuie sa te pricepi nici la fotbal, nici la limbajul corpului. Tot faci legatura intre momentul in care Becali puna mana pe telefon din inaltul tribunei si cel in care Dica decide cu viteza apelului telefonic sa-i scoata de pe teren pe Man si pe Morutan.

Minutul de aur intre cele doua actiuni arata de ce suporterii stelisti din tribune i-au cerut demisia lui Dica. Nu i-a durut atat de mult infrangerea, oricum ei au strigat pana sa fie meciul gata. S-au simtit umiliti ca Dica s-a lasat calcat in picioare de Becali de-a lungul mandatului sau. ”Du-te, Dica!”, legendara expresie care i-a marcat cariera de fotbalist lui Dica, isi arata acum cealalta fata.

Dupa meci Becali s-a aratat furios fata de Dica si a spus ca cele doua schimbari din minutul 82 au fost facute de Dica dupa capul lui. Nici nu stii ce sa mai crezi. Ideea e ca pe Becali asta l-a enervat. Nu i-a cerut lui Dica tactici marete, transferuri grandioase, poate nici rezultate. I-a cerut supunere, presupund ca daca Dica face ce spune Becali, succesul e garantat. Dar, surpriza, Dica nu se supune. Mai bine spus, Dica NU SE MAI SUPUNE. Asa ca, iata, trebuie sa plece.

E grea si meseria asta de antrenor care functioneaza ca o imprimanta. Daca faci ce iti cere computerul, nu ai vreun merit deosebit, dar ti se imputa rezultatele proaste daca imprimi gresit. Poate ca acum Dica s-a revoltat fata de patronul sau, dar este atat de tarziu, incat nimic nu il mai salveaza. Dica s-a minunat la final ca nu e normala atitudinea lui Becali si a rostit plictisitoarea fraza a omului neiesit din tara „ce mai e normal in Romania?” E clar ca nimic nu-l mai salveaza chiar daca situatia in sine nu e catastrofala.

FCSB are 6 puncte sub CFR, dar diferenta se va injumatati. Culmea e ca nici Conceicao nu e prea sigur pe pozitia lui, nici de pe primul loc. La CFR antrenorii se schimba dupa cum se schimba polii de putere si omul care susfera cel mai mult din cauza asta e Edi Iordanescu. Multi spun ca si Conceicao la CFR e un fel de Dica la FCSB. Pe Conceicao il tin, cat il mai tin, rezultatele.

Azi l-a tinut si Deac, omul care a oferit momentul de stralucire al meciului, cel care a decis ca liderul iernii in Romania sa fie CFR si nu FCSB.

Doua vorbe si de arbitru. Primul derby dupa multa vreme arbitrat de Coltescu. In cazul in care era nevoie de o explicatie pentru cele 3 eliminari. Cu siguranta e una din cauzele pentru care jucatorii au fost atat de nervosi si in timpul jocului, dar si dupa, la vestiare, cand i-a apucat cheful sa-si care pumni. La asta se pricepe si Coltescu.

 

 

www.sport.ro

EGAL INEGAL. Rednic peste Nic

Vorbesc banii, joaca fotbalistii, dar cum sa nu fie important antrenorul la fotbal? Derby-ul din aceasta seara demonstreaza ca Dinamo a pariat corect cand l-a chemat inapoi pe Rednic. Demoralizata, epuizata, aproape distrusa, Dinamo a gasit puterea sa lupte parte-n parte cu FCSB in principal datorita lui Rednic. Expertul in derby-uri, neinvins de Steaua/FCSB ca antrenor la Dinamo, Rednic si-a aratat superitatea in fata lui Dica.

E greu de justificat si plictiseala, lipsa de chef pe care o arata stelistii de prea multa vreme deja, oricat de mult ar incerca Dica sa-i apere spunand ca jucatorii lui dau tot ce pot. Gresit! Man, Coman sau Tanase pot mult mai mult decat arata. Iar aici e rolul lui Dica. Culmea, in derby a clacat si cel mai viu stelist al toamnei, Gnohere. Penalty-ul ratat si eliminarea dovedesc ca Gnohere a fost coplesit de duelul cu fostul sau mentor, in prezent dusman, Rednic.

Omul in plus al lui Dinamo n-a fost de ajuns. Dinamo n-a castigat, dar egalul e valoros, ii da mult oxigen echipei si timp suficient lui Rednic sa lucreze la renasterea lui Dinamo, pauza oferita de meciurile nationalelor urmeaza sa il puna in valoare pe omul care este totusi cel mai titrat antrenor din Liga 1.

Aceeasi pauza ii va fi grea lui Dica, frustrat si de faptul ca nu a profitat de etapa in care CFR, Craiova si Viitorul s-au incurcat, iar FCSB a ratat ocazia sa revina pe primul loc. Dar Becali inca are rabdare. E constient ca mare parte din strategie i se datoreaza si nu are puterea sa recunoasca ca din cauza unei viziuni zgarcite e esuat sa faca din echipa lui dictatorul Ligii I, asa cum putea si era si logic daca tinem cont de lipsa de adversari potenti in ultimii 5 ani in Romania.

Derby-ul a avut si puncte slabe, in primul rand nivelul prea scazut in multe momente. Jucat la aceeasi ora cu Milan – Juventus, Boca – River si Monaco – PSG, derby-ul a oferit un gazon execrabil, una din cauzele pentru care multi jucatori au iesit de pe teren accidentati.

Lamentabila si atitudinea lui Istvan Kovacs, arbitrul onorat sa fluiere la derby a strambat din nas, a sictir, cand a auzit ca pe stadion se canta „Treceti batalioane romane Carpatii”. Cu astfel de abordari, escaladeaza si scandalurile cu iz xenofob pe stadioane. Istvan Kovacs greseste daca vede Romania altfel decat tara tuturor celor care locuiesc in ea. Uita ca pana si cel mai mare succes al fotbalului din Romania – Steaua 1986 – a fost obtinut din munca unita a unor romani, maghiari (Ienei si Boloni), germani (Duckadam si Weissenbacher) sau sarbi (Belodedici).

I-as gasi o singura scuza lui Kovacs. Daca el a fost deranjat de play-back-ul jenant al celor doi domni care au incercat sa simuleze elegant unul dintre cele mai importante cantece patriotice romanesti, cu cateva zile inainte de Centenarul Romaniei.

 

 

www.sport.ro

Căpitani în rezervă. FCSB nu se refuză, banderola ei, da!

Liderii nu se fac, se nasc. E scris. În fotbal sunt – trebuie să fie! – președinții, antrenorii și căpitanii de echipă. Gestul lui Tănase de aseară arată cum uneori banderola de căpitan poate fi adusă în derizoriu, luată la mișto. Nu e doar vina lui Tănase, e o consecință a dictaturii de la Steaua-FCSB.

Secretul? Pe lângă ce scrie în fișa postului, banderola de căpitan îți crește cota la un transfer. „He is captain of Steaua” umflă prețul, și ăsta a fost unicul motiv pentru care Becali l-a numit în mod fraudulos pe Florin Tănase liderul echipei.

Momentul în care Benzar alerga după Tănase să îi dea banderola, iar Tănase fugea de mama focului e penibil. Grav e că a arătat cât sunt de nepregătiți. „Suntem Steaua” – e vorba arogantă, pe care o auzim de multe ori din gurile FCSB și care ține loc de justificare la situații incomode. Ei, uite, nu mai sunteți chiar Steaua. Asta nici la fotbalul de județ nu trebuie să se întâmple. Jucătorii trebuiau să știe ce urmează dacă Planic iese de pe teren, dar s-au purtat ca o gașcă de băieți ajunsă la discoteca din sat, în care nu știa cine pe cine să danseze.

Nu e loc de un asemenea orgoliu nici la Tănase! Nu ai voie să îți faci echipa de râs. Apoi, Dică… Are responsabilitatea numărul 1 să numească nu doar vicecăpitanul, ci primii 3-4 căpitani înaintea unui meci. Dică spune că vrea libertate la echipă, dar nu reușește – s-a văzut – să rezolve o chestiune banală. Asta, evident pentru că problema căpitanului nu ține de guvernarea lui Dică, un guvern marionetă – care răspunde la orice spectacol doar la indicațiile păpușarului șef.

De aceea a și ieșit Gigi Becali după meci să îl laude pe Tănase pentru că a fugit de banderolă. Ca să își protejeze deciziile oculte. Cândva suporterii se mândreau să îi vadă în teren pe Lăcătuș, Rădoi, Tudorel Stoica – lider adevărați. Steaua a fost condusă autoritar mereu, dar chiar și așa, Lăcătuș nu a ezitat să vorbească în contradictoriu cu generalii comuniști sau cu familia Ceaușescu. Rădoi mergea des la Becali să discute problemele din vestiar, iar liderul Stelei 86, Tudorel Stoica, nu s-a temut de nimeni niciodată…

Un lider nu trebuie să îl numești, un lider îl vezi. Liderii nu se caută, liderii se găsesc. E greșită și ideea că „domle, ăla e bun de căpitan, țipă la ei”. De strigători și gălăgioși e plină grădina. Dar un lider știe imediat ce să facă după un gol primit. Un lider știe cum abordezi o deplasare urâtă, când tot stadionul urlă și adversarii te iau la picioare. Un lider e cel la care ceilalți jucători se uită instinctiv într-un moment greu, iar el are mereu soluția. Dar acum, în momentele grele de la FCSB, jucătorii sunt ori cu capul în pământ, ori privesc neajutorați spre cer.