Browsing Tag

Laurentiu Reghecampf

Pamflet

Ana-Liza Etapei | 25.04.2017

FCSB – Viitorul 1-1

 

Pentru că trecutul cu Steaua a fost mai mult în genunchi, Viitorul a decis să plătească cu aceeși monedă la meciurile cu FCSB. Și, uite, în play-off n’a pierdut niciodată. Dar a fost multă suferință aseară pe Național Arena.

Doar FCSB ataca amenințător, Viitorul făcea mai mult Chiț-Chițu în atac. Pe cine să sperii cu un Purece?

Și cum atacurile steliștilor îl băgau în Boli, Hagi Hodorogea de pe bancă, doar-doar jucătorii lui or fi o Țâru mai atenți. Degeaba! FCSB a dat primul gol. Hagi s’a făcut Roșu de nervi și le’a cerut mai multă Vână academicenilor lui.

L’a băgat pe Casap și a scăpat de Căsăpeală. S’a terminat 1-1. Dar nu 1 pauză / 1 final, așa cum așteptau mulți și cum și’ar fi dorit și Reghecampf.

Supărat după meci, antrenorul fostei Steaua a cerut să fie arbitrat de Istvan Kovacs: „Vrem arbitri străini!”

Hagi a ținut’o pe a lui: „Viitorul a fost cea mai des-avantajată echipă de arbitri!”

www.sport.ro

Unirea cu Steaua

„Ce nu te omoară, te face mai puternic” – steliștii s’au purtat în derby-ul cu Dinamo ca și cum cuvintele de mai sus ale lui Nietzsche au fost scrise pentru ei. Condamnată la dispariție de Armată, de tribunale, de o mare masă de suporteri, Steaua a avut exact restartul de care a avut nevoie. Derby cu Dinamo și victorie!

Da derby! În afară de Lăcătuș, Talpan și alți oameni cu interese ale lor, toată lumea a văzut acest meci ca pe un derby istoric al României. Absolut toți dinamoviștii au declarat după meci că urâțenia de nume FCSB nu există decât pentru hârtii pe care nu le bagă nimeni în seamă. Și că legile nescrise sunt mereu mai presus decât cele scrise.

Ca în timpul unui război, steliștii s’au uitat unii la alții ca să vadă câți mai sunt. Erau destul de puțini și pe teren. Reghecampf făcea constant recensământul în lotul Stelei încercând să inventeze un nou fundaș, de la începutul meciului până la final. Jucătorii nu l’au dezamăgut. Au arătat că sunt în primul rând fotbaliști și că pot juca oriunde în aceste vremuri – după mine – cele mai grele din istoria clubului.

Poate nu întâmplător, Nedelcearu a spus după meci că Steaua și’a dorit mai mult victoria decât Dinamo. O vorbă pe care el și’a dorit’o rafinată, poate dublu rafinată, dar o vorbă prin care el nu face decât să se autodenunțe pentru o vinovată lipsă de chef.

Steliștii au arătat, nu doar că sunt uniți, au arătat, în sfârșit, și răutate. Acea răutate venită din instinctul de supraviețuire. Reghecampf și jucătorii au renunțat la toate alibiurile, scuzele și pretextele văzute în prima parte a sezonului. Și în felul au dat de înțeles că în felul ăsta nimeni nu le poate sta în cale.

Când golul victoriei îl dă pe finalul meciului un jucător abia introdus în teren e și victoria antrenorului. Reghecampf a primit o doză uriașă de încredere din partea tuturor grație acestei victorii, cu ajutorul căreia și’a mai spălat tabloul antrenorului de succes, acoperit de praf în ultimii ani.

Mai mare decât inspirația cu Boldrin, la Reghecampf mi se pare tactica inspirat aleasă cu mijlocașii Pintilii și Moke pe post de fundași centrali într’un meci cu una dintre cele mai ofensive echipe din Romania, Dinamo, care i’a dat 10 goluri Stelei în ultimele 3 meciuri – toate de dată recentă.

Momentele dificile pentru Steaua nu s’au terminat, dar victoria cu Dinamo după serie de derby-uri groaznice conduc către o singură concluzie: Steaua e principala favorită la titlu. Cu șanse mai mari și decât FCSB.

www.sport.ro

Viitorul începe azi

„Gata, nu mai suntem copiii de dinainte!” E bruscă schimbarea de discurs a lui Hagi, venită la câteva zile după clasicul „Suntem tineri, nu ne bagă nimeni în seamă”. Dar când o bați pe Steaua îți este permis orice. Mai ales că se întâmplă atât de rar.

E prima oară după meciul care aduce zâmbete cu subînțeles tuturor, acel Steaua – Viitorul 2-5, numit „meciul omeniei” chiar de Gigi Becali. O victorie cu care Viitorul a scăpat de retrogradare în primul an după ce a ajuns în prima ligă. Entuziasmul lui Hagi s’a transmis și la jucătorii săi, care aseară cântau deja „Campionii, campionii!” pe gazon. Bănuiesc că nu le făceau primirea următorilor adversari din campionat, campionii de la Astra.

Remarcabil a fost și pronosticul lui Hagi. Că Viitorul va câștiga cu Steaua dacă Niță va greși. Transformat recent în jucător de națională, Niță a uitat să mai fie portar la echipa de club. Căsăpit bine de Casap și Morar, Niță a căzut victimă profețiilor lui Hagi. Nici n’a mai apucat să se enerveze după golurile primite, cum îl vedeam până acum.

Numai Ovidiu Popescu n’a fost profet în țara lui. Sau, mă rog, în localitatea al cărei nume îl poartă. La Ovidiu, „Lampard al Stelei” nu s’a văzut deloc. A dispărut din joc imediat după ce Gigi Becali i’a dat toți banii pe care îi avea în buzunar, așa cum a mărturisit singur patronul Stelei.

„Așa se întâmplă când îți bați joc de fotbal”, a fost una din primele concluzii ale lui Reghecampf după meciul pierdut de Steaua. Atât de enigmatic că nici nu știi la cine se referea. La jucători? La el? Poate chiar la Becali?

Patronul Stelei e vinovat de politica Stelei de a nu aduce fundași. L’a forțat la maximum pe Tamaș, jucătorul izgonit de Rădoi, dar revenit la Steaua în noul mandat al lui Reghecampf. Tamaș are pe conștiință aproape fiecare meci pe care Steaua nu l’a câștigat anul ăsta. Ba chiar și unul câștigat, dacă ne amintim cascada de greșeli de la meciul cu Craiova. Tamaș a ajuns la 3 eliminări în 3 luni, toate în meciuri decisive: după cea de la Villarreal și cea de la meciul pierdut cu Astra.

Iar Bălașa sau Enache n’au fost nici ei mai breji. Că Steaua nu ar avea nevoie să se apere în competițiile din România e doar un vis frumos al patronului. Steaua nici nu mai știe pe cine să mai bage în apărare, atât de puține variante are. Iar dacă Becali își propune să aducă fundași doar pentru Champions League, s’ar putea să fie scutit de asta, căci Steaua riscă să nu ajungă nici în acele preliminarii.

Poate că avem tendința să vorbim mai mult de înfrângerea Stelei decât de victoria Viitorului. Dar asta se va rezolva de la sine, în timp. Niciun meci nu o recomandă mai bine pe Viitorul ca pretendentă la titlu ca victoria de acum. Și e mare lucru pentru o echipă care acum 8 ani nu exista. Așa cum și Leicester cu 8 ani în urmă era în Liga a 3-a engleză, iar acum e campioana Angliei, calificată în sferturile Champions League.

www.sport.ro

Din greșeală în greșeală spre victoria finală

Are și play-off-ul clișeele lui. Moda sezonului de primăvară-vară aduce conceptul de „finală”. Nu există declarație a unui antrenor sau jucător de Liga I care să nu îl conțină. „Mai avem 10 finale”. Sau 7. Sau 4. Cât e interesat să numere fiecare. Deși finala, de când se știe fotbalul pe lumea asta, e una singură. Și acum e departe de toți. Ce legătură are cu Steaua?

Steaua nu prea joacă. Și nici nu prea câștigă. Dar și când câștigă… Exact când trebuie, câștigă! Are doar două victorii din 7 anul ăsta. Cele obligatorii! Ștearsă, fără să placă cine știe ce, Steaua a ajuns prima din România. Cu aroganța clară cum că prima a fost mereu. Te uiți în clasament și pare falsificat.

Steaua e și prima care s’a trezit. A hibernat puțin, dar sperie instant când își arată mușchii. Steaua nu a luat steroizi, are și forță. Cu o singură victorie pe lună, Steaua rămâne stăpâna campionatului pentru că a știut să dea restart când a trebuit. Nu e un noroc că Steaua i’a avut cu CFR pe Gnohere și Ovidiu Popescu. Și nici nu e noroc că ei au s’au ridicat ca spuma exact acum.

Gigi Becali a cântat și la meciul din toamnă cu CFR „Lăsați’ne să ne pregătim de Champions League”. Atunci înainte de meci, acum după. Nu e vorba doar de mândrie și orgolii. Becali a nimerit’o iar.

Oricâte merite ar avea Reghecampf, Ovidiu Popescu a fost promovat la mijloc la cererea patronului. Și alintatul Lampard a arătat cum ar trebui să se bată loviturile libere la Steaua, obicei uitat de la plecarea lui Sânmărtean.

Când Becali a sărit în sus ca Gnohere și Alibec nu au ce căuta în același timp în echipa de start a Stelei, a sărit din schema și Gnohere. Dar a intrat pe teren exact când a fost nevoie să dea golul.

La cum arată acum, Steaua nu face pe nimeni să se îndrăgostească de ea. Dar o iubesc, oricum, deja destui. Și poate că merge ea așa cum spune vorba veche „din greșeală în greșeală”, dar continuarea e exact cea care aduce sensul în fotbal. Victoria finală.

 

 

www.sport.ro

Noapte bună, Steaua!

Steaua doarme. Dar nu e un somn liniștit. E un coșmar. Se aud claxoane. Gălăgie, bormașini… Oameni care vorbesc. Steaua simte că cineva îi bagă mâinile în gât. Se răsucește, dar mai rău își face. Încearcă să strige. Nu o aude nimeni. Răsuflă neregulat și nu se poate trezi din coșmar. Declarația lui Becali, „Steaua nu joacă nimic!” se traduce în termeni medicali „Steaua nu trăiește nimic!”

În sfârșit, Reghecampf a dat primul semn că nu mai este antrenorul Stelei. După rușinea cu Mureșul a pierdut cu 3-0 meciul cu conferința de presă. Nu s’a prezentat acolo unde trebuie să meargă antrenorul Stelei! A motivat că nu se simte bine. Pare mai grav ca la Zurich. Acolo doar managerul n’a ajuns la meci, în rest Steaua arăta cât de cât ca o echipă.

Reghe a apucat însă să spună câte ceva la înterviurile flash: „Steaua a avut ghinion!” Încet-încet, copiază discursul lui Pițurcă de după jocuri. De după jocurile de noroc. E vorba de noroc.

E vorba pe care nu avea voie să o spună niciodată. Pentru că dacă norocul e cel care decide soarta unei echipe în fundul căreia se bagă milioane de euro, atunci trebuie procedat ca la jocurile de noroc. Îl elimini pe cel care îți poartă ghinion. Cu excepția auto-proclamatului Guvern al Stelei, Reghe-Meme, nimeni nu îi mai găsește lui Reghecampf un sens la Steaua.

Dar poate Steaua n’a avut ghinion! Poate ghinionul este doar al lui Reghe. E posibil ca Stelei să îi prindă bine următoarea mutare. Plecarea lui Reghe. Reghe recunoaște public că e vina lui, dar e la fel de cinic ca guvernele care mănâncă banii unei țări: recunosc că merge rău, însă își asumă vina doar la nivelul vorbelor. Nu fac nicio faptă cu care să repare răul produs.

Cât despre demisie de onoare… Cum adică onoare? Păi ce, sunte în filme cu mafioți? Nu e niciun film aici!

Noapte bună!