Față de alte sporturi, în fotbal nu există conceptul de abandon. Nu te poți retrage, nu poți arunca prosopul, nu poți ieși în decor! Când îți merge prost, există o singură continuare: să pierzi. Asta știu toți cei care se apucă de fotbal și îl continuă ca profesioniști. Problema e când ajung profesioniști și cei cu spirit de amatori.
Șumudică a spus după meciul pierdut cu Steaua că nu’l mai interesează campionatul, că îi rămâne doar cupa, iar în campionat nu îi va mai băga pe titularii clasici. Pe față, fără alte ocolișuri. Ce simplu i se pare. Nici o urmă de respect! Pentru meseria lui, pentru competiție, ce să mai vorbim de adversari?! Consecințele sunt grave. Atât de grave încât ar putea afecta numele campioanei. Numele viitoarei campioane!
Omul care a folosit metafora clătitei pentru a spune despre el că este cu două fețe s’a victimizat pentru a nu știu câta oară spunând că despre echipa lui apar în presă mai puține informații decât despre a celor cu suporteri mai mulți, a celor cu tradiție mai mare în fotbalul din România.
El, Șumudică! Chiar omul care spune că nu’l mai interesează campionatul, adică fotbalul. Despre Pierre de Coubertin, de exemplu, se vorbește de peste o sută de ani, dar Șumudică trebuie să înțeleagă că e vorba de omul care a născut expresia „Ai câștigat? Continuă! Ai pierdut? Continuă!” N’ar strica să înțeleagă și sensul acestei vorbe.
Le’ar prinde bine și celor care speră într’o competiție curată, care se murdărește și se falsifică dacă Astra doar se plimbă pe teren. Dacă el crede cu adevărat că fotbalul mincinos pe care îl face Astra în ultima vreme îl va ajuta să câștige Cupa României, se înșeală. Dar mutarea atenției către cupă, e doar un pretext. Există unii care fac drumul invers.
La capătul celălalt de țară, în Timișoara, acel oraș despre care localnicii spun cu atâta superioritate că este mai aproape de Viena decât de București, Adrian Neaga spune că tocmai Cupa României o încurcă pe echipa lui. Declarația a fost făcută la sediul Federație, la câteva minute după tragerea la sorți a semifinalelor, acolo unde se află deja echipa lui!
Managerul Timișoarei, Neaga, doar continuă teza pe care antrenorul Ionuț Popa o repetă de multă vreme că nici lui nu’i pasă de Cupa României și că nu se va prezenta la finala Cupei Ligii. E vorba despre oameni pentru care „respect” e doar un cuvânt afișat pe un steag al FIFA, fără să fie încărcat de vreun sens.
La Timișoara fețele sunt chiar mai multe decât la însuși Șumudică. La fel ca echipa nenorocită de italianul Zambon, cea adusă de Doboș de la marginea Bucureștiului și cea upgradată după toate trendurile de Iancu, și actuala echipă venită la Timișoara de la Recaș a fost orbită de un ideal sfânt: palmaresul și identitatea legendarei Poli Timișoara. Clubul din trecut, cu care se asocia tradiția, acel element atât de puțin respectat de epigoni ca Șumudică, Popa Neaga și alții care neagă fotbalul.
Dar actuala Timișoara și Șumudică n’ar mișca un deget pentru trofee, deci pentru palmares. Astra, cât a ajuns ea de mare și de campioană, dar și Timișoara, așezată geografic pe locurile unde s’a născut fotbalul din România, s’au plâns de nenumărate ori că spectatorii nu vin la meciurile lor. Însă ce oferă ele la schimb e lipsa de chef. Lipsa plăcerii de a juca fotbal. Și totuși îi cheamă pe alții să îi vadă. De fapt, să cotizeze, să plătească pentru starea de sictir pe care ele o prezintă.
Stați liniștiți! Nu e o problemă că nu vreți să mai jucați, problema e că v’ați apucat de un lucru fără să stiți ce înseamnă. Că nu faceți diferența între a juca fotbal și a bate mingea.