Browsing Tag

Europa League

www.sport.ro

România, trezește-te!

„Desteapta-te, romane!” Aseara s-a auzit mai mult ca niciodata pe stadioanele Europa League un rasunet de revolta din partea fotbalului romanesc.

Steaua si Astra au jucat perfect rolul nebunului care refuza sa ia somniferele. Dar si al savantului care are mereu o solutie. In care crede doar el.

La fel ca in toata istoria acestei natiuni, Steaua si Astra au reactionat doar cand le-a ajuns cutitul la os. Cand nu se mai putea, cand orice in afara victoriei aducea inevitabilul sfarsit. Moartea fotbalistica. Poate nu intamplator, cei pe care i-au biruit romanii aseara au fost turcii si austriecii, sub picioarele carora au patimit vreme de secole.

Nici vorba de vreun inecat la mal! Si Steaua, dar si Astra erau trimise, fiecare cu cate un gol, in subsolul Europa League. Unde urmau sa fie inundate. Independent unii de altii, au spart insa toate codurile. Inca nu realizam cat de bine a spus-o Budescu: “Daca nu luam gol, cred ca nici noi nu am fi dat”. Asa a intervenit geniul lui Sumudica si tenacitatea lui Reghecampf. Doi incapatanati, doi laudarosi, care acum chiar au cu ce se lauda.

Steaua a mutat prima. Turcii n-au mai venit cata frunza si iarba, ca pe vremuri, insa au pastrat raportul supranumeric traditional la buget. Si cui i-a pasat?! Impotenta la nivel de atacanti, Steaua a fost salvata de fundasi. Cei din spate, Tamas si Momcilovic, au ajuns cei dintai. Si cum fotbalul fara minge si fara brazilieni nu are sens, a trebuit sa existe si Boldrin. A inceput sezonul la Astra, dar si-a recalibrat loviturile libere pentru Steaua. Transformarea astrelor in stele e tendinta care prinde tot mai mult. Indiferent daca e colectia toamna-iarna sau primavara-vara.

Chiar si asa, Astrei i-a mai ramas oameni. Iar de langa Budescu, Alibec si Teixeira a aparut si acest Florea. Cel care a inflorit imediat dupa ce Padurea Verde a austriecilor (asa se traduce numele eliminatului Grunwald) a disparut. A fost si acel meci, o data la nu stiu cati ani, cand o echipa din Romania primeste o mana de ajutor decisiva de la un arbitru. Nu oricand, ci intr-un moment cheie, care poate aduce performanta, bani si trezirea insasi.

Astra si Steaua sunt acum la mana lor, dar niciuna nu e calificata. Nu ajunge doar desteptarea din somn, mai trebuie sa se destepte si la cap. Si nu trebuie sa le mai spuna nimeni ca se poate. E de ajuns sa-si aminteasca doar ca ei au putut. Ca pot.

 

 

N.B. Articol apărut pe 25 noiembrie 2016 pe www.sport.ro după seara în care Steaua și Astra au câștigat în Europa League și au păstrat șanse mari de calificare în 16-imile Europa League.

http://www.sport.ro/opinii/bogdan-hofbauer-dupa-seara-magica-din-europa-league-pentru-astra-si-steaua-destepata-te-romane.html

www.sport.ro

Ilogica Astra

Genul programului: S.F. Plus Drama! Si Western. Cu izul Estului Salbatic importat de Sumudica in aerul aristocratic al Londrei. Victoria Astrei la West Ham nu poate fi invatata la scoala. Nici nu se preda. Pentru ca nu are logica. Poate fi doar admirata.

Insa admiratia a costat in timpul meciului. Pulsul 200, de care vorbea Sumudica; oxigenul rarefiat, pentru cei care isi aminteau totusi sa respire. Astra a reusit probabil cea mai nedreapta victorie romaneasca din fotbal, dar cui ii mai arde de dreptate cand trebuie sa te lupti cu 11 clone ale lui Goliat?

Cea mai mare parte din glorie e a lui Sumudica. Bun, nebun, smecher, pervers, nu conteaza! I-a iesit. Cazut ca din luna pe o banca de antrenor, a primit jucaria dupa care a plans doua luni, confiscata de niste parinti duri, poate prea duri.

A avut 90 de minute sa creeze filmul pe care l-a pregatit in mintea lui o vara intreaga. In tara lui Shakespeare, scenariul nu i-a apartinut insa lui. Nici n-ar fi fost atat de masochist! Sumudica a fost condamnat sa joace nu la ruleta atat de draga lui, ci la ruleta ruseasca. Aici orice greseala ar fi fost ultima. Dar n-a fost cazul.

Din iarba zeul a fost de departe Lung. Silviu Lung. Fara “Junior”! Nu e cu nimic mai prejos decat faimosul sau tata, de la care a invatat cu siguranta despre acel 0-0 magistral al Romaniei din ’82. La Florenta, impotriva Italiei, proaspat devenita campioana mondiala. Si istoria se repeta. Silviu Lung de acum e omul de care s-a indragostit mingea. Care ori de cate ori pleca din piciorul vreunui englez, fugea la el, sa il atinga, sa i se predea.

Din film nu putea lipsi Alibec, trimis in prima linie sa joace rolul legendarului Cid. Mai mult mort decat viu, Alibec a intrat doar ca sa-i sperie pe englezi, sa-i hipnotizeze, sa-i vrajeasca si sa-i faca dupa meci sa se intrebe cum de s-au lasat pacaliti de fantoma lui.

Si tot nu era de ajuns. Mai era nevoie de un Teixeira. Si repede! Norocul Astrei a fost ca el era deja inventat. Traia si la randul lui, i-a dat viata mai departe Astrei. Abandonati de Budescu, parasiti si de Gaman, tradati de Enache, Boldrin si De Amorim, fotbalistii Astrei au ramas cu un singur lucru, dar suficient – aura de campioni. De care daca tii cont ai un unic destin: castigi!

 

N.B. Articol apărut pe 26 august 2016 pe www.sport.ro după victoria Astrei, 1-0 cu West Ham, care a adus calificarea în play-off-ul Europa League.

http://www.sport.ro/europa-league/de-ce-victoria-astrei-e-absolut.html

SPORT

Ulița cehă

România se încăpățânează să intre din nou în lumea fotbalului. Să recunoaștem, în ultima vreme nu a fost. Și cum ar putea să`și facă revenirea mai bine dacă nu participând în Champions League. Așa te știe lumea. Apari pe site-uri, unii te văd la rezumate, alții chiar vin pe la aeroporturile din București sau Cluj. În stilul filmelor de acțiune din anii `80, am putea spune: România se întoarce!

S`a tot bătut monedă în ultima săptămână despre duelul dintre România și Cehia, două țări care tind, în sensul bun, către ultimele poziții din clasamentul coeficientilor generatoare a două locuri în Champions League. Românii, prin Astra și Petrolul, le`au dat clasă cehilor în două duble ce pot părea banale, dar care își pot arăta valoarea în timp. Acum s`a bătut moneda, în viitor se va putea emite bancnotă.

Primul semn că te poți lupta cu unii pentru locul lor este să îi învingi în bătăliile directe. Steaua, CFR Cluj, Urziceniul și Oțelul nu ar fi ajuns atât de ușor în istoria recentă a grupelor Ligii dacă într`un anume sezon Dinamo nu o zdrobea pe Everton, Rapid nu o scotea pe Feyenoord, iar Steaua nu avea acea constanță parcă neromânească de rezultate europene care a culminat cu o eliminare a …Rapidului în dubla rămasă în amintirea românilor ca sfertul-uefantastic. A fost înainte de orice contabilitate a punctelor, o demonstrație de revoltă, de nesupunere în fața mai-marilor fotbalului european.

Apoi fotbalul românesc s`a culcat pe o ureche. Câteva zeci de milioane de euro trimise de UEFA în România via Urziceni sau Galați s`au evaporat și nu întâmplător echipele românești au trecut apoi la rolul de figurant în competițiile continentale.

Un nou moment-cheie este acum. Play-off-ul e un lobby unde se adună multă lume. După această întâlnire, unii își vor vedea de campionatele lor, iar alții vor începe să adune. Puncte, imagine, sponsori. În definitiv, bani. Și ceva bonus de încredere pentru viitor. Steaua, Astra și Petrolul au ocazia să amâne acest viitor sau să să înceapă să trăiască. Acum.

Din tabloul acesta lipsește CFR Cluj. Ajunsă în Europa League pentru că Dinamo și Vaslui au rămas corigente la economie, CFR s`a împotmolit înaintea play-off-ului. Dar ardelenilor nu le pasă. Au ajuns ei direct în grupele Champions League exact când masa era gata pregătită, iar golurile lui Culio de la Roma au venit ca și cum totul era perfect nornal. Iar normalitatea se construiește.