Browsing Tag

Dinamo

www.sport.ro

Fotbalul se întoarce acasă

Se spune că sportul, fotbalul formează caractere. Așa și este! Steaua a dat aseară o mare lecție. Toate scenariile care o vedeau pe Steaua prostituindu’se de dragul unor orgolii de mahala s’au prăbușit. Vă mai amintiți cacealmaua calendarului mayaș? Iau dat unii un copy-paste inutil la fotbal. Un nou eșec pentru metoda calendarului.

Steaua și’a făcut programul ei. Pe el era trecut binele propriu și onoarea. Și sănătatea. Sănătatea fotbalului! Steaua oricare ar fi ea – așa cum sarcastic au scris’o dinamoviștii pe afișul de vânzare al biletelor la derby – a dat cel mai pur exemplu de răzbunare. „Arată cât ești de bun!”

Cât despre rivalitate… piranha nu se mănâncă între ei. Sunt și alții în joc.

Gestul Stelei e și un răspuns. Pentru 2007. Deja campioană cu 4 etape înainte de final, Dinamo a bătut’o pe CFR și a ajutat’o pe Steaua să urce pe locul 2. Steaua a prins viteză maximă: preliminariile Champions League și imediat grupele. Ceea ce Dinamo n’a reușit cu toate că era campioană. Remember Lazio.

Deși nu asta mi’am propus, observ că am ajuns să aduc laude pentru niște lucruri, de fapt, normale. Practic, asta e prima regulă la fotbal: să joci ca să câștigi. Nu’i mare chestie… Dar „într’o lume a minciunii universale, să spui adevărul e un act revoluționar”, spunea George Orwell. Ne’au ajuns aceste vremuri în fotbalul românesc. Așa că, uite, apreciem și asta.

Partea nedreaptă a efortului Stelei e că ea a fost aproape să piardă cu Mediașul. Și atunci, nu o mai credea nimeni. Așa cum în 2007, și Dinamo risca să piardă cu CFR. Organele vitale de atunci, Dănciulescu și Niculescu, nu au jucat. Erau suspendați. Profețeau unii că asta făcea parte din scenariul prin care Dinamo urma să sară coarda cu CFR. Mai-așii fotbalului.

Partea ironică e că Steaua a jucat acum pentru Dinamo, deși nu joacă mare lucru. Steaua n’a condamnat’o pe Dinamo, dar nici nu s’a ajutat prea mult cu punctulețul ăsta de la Mediaș. La 5 puncte de Viitorul și cu o singură victorie în acest an, Steaua merge pe sârmă și se clatină serios.

Iar Becali a avut o nouă ieșire agresivă la adresa propriei echipe. Steaua trăiește un prezent greu. Dar are viitor. Și nu doar ea. Tot fotbalul. Când îți faci treburile corect, binele e o consecință. Steaua de la Mediaș a arătat sublim că merită să mergi la stadion ca să o vezi.

 

 

www.sport.ro

Imperiul Contra atacă

Dinamo e obsedată de Europa la fel cum era România ca țară în urmă cu 20 de ani. Contra e omul care își propune calificarea în play-off, deși toate șansele sunt împotriva lui. Aducerea lui nu seamănă cu nimic din ceea ce s’a întâmplat recent pe la Dinamo. Un transfer aparent supranatural reușit de binomul Negoiță – Mutu. Contra e clar un om supracalificat pentru Liga I.

Succesul lui din Spania, faptul că a plecat pe bani de la Getafe în China îi creează o aură de Mesia scurtei sale cariere. A venit genul de antrenor care nu avea voie să accepte o ofertă din România în condiții atât de mărunte! Dar oare de ce? Contra a riscat să se compromită, însă dacă îi iese nebunia ridică o recompensă uriașă.

Victoria cu Botoșani nu e mică. Botoșaniul tocmai a bătut Craiova, Botoșaniul a bătut’o în tur și pe Dinamo, iar Dinamo era la pământ până la sosirea lui Contra. Ce s’a schimbat atât de repede la echipă? Atitudinea! Asta spune Contra. Cu vocea răgușită după meciul de debut. Excluzând meciurile cu Steaua, e pentru prima oară în acest sezon când jucătorii lui Dinamo nu s’au mai plimbat plictisiți pe teren. Contra a reușit să’i transforme instantaneu cu forța unui iluzionist. Numai că asta nu e tot.

Contra știe că nu depinde totul de el. Steaua aproape o elimină pe Dinamo din play-off dacă peste câteva zile pierde cu Mediașul. Un rezultat machiavelic, dar o situație care strategic i’ar conveni de minune Stelei cu gândul la play-off.

Contra e în situația în care poate face totul, dar rezultatul să fie nimic. Dacă Dinamo bate tot, dar nu se califică în play-off va fi primul eșec al erei Contra. Dinamo nu se va mai bate la locurile 1-2, așa cum își propunea Andone, ci la locurile 1-2 din play-out.

E drept, Europa poate veni și de acolo, dar pentru Contra ar fi importante derby-urile: victorii cu Steaua, Viitorul, Astra, CFR. Nu explorarea unei lumi cu chinuitele Pandurii, Târgu-Mureș sau Timișoara. Acea lume îi poate tăia lui Contra din apetitul pentru Liga I. Dar până atunci nu vom afla ce și’a dorit Contra din revenirea lui la Dinamo.

www.sport.ro

Ando, Ando, de ce te pedepsești?

Rar l’am văzut pe Andone atât de distrus ca după meciul pierdut seara asta în fața echipei din comuna Chiajna. Are mare vină pentru degradarea lui Dinamo, dar el e singurul responsabil pentru eșecul său.

Când a spus că are jucători care nu realizează ce înseamnă Dinamo, Andone nu și’a terminat fraza. Nici el nu mai realizează cum trebuie să arate un antrenor la Dinamo. Pentru că el i’a primit. El i’a acceptat la echipa pe care spune că o iubește. Andone a acceptat niște nefotbaliști cu care să mintă că Dinamo poate ieși campioană. Andone construiește un zgârie-nori din chirpici, dar se miră că se prăbușește și nu’i pasă de cei care rămân sub dărâmături.

Andone, ăla pe care îl știam eu, nu umbla cu jumătăți de măsură. Nu gira cu reputația lui pentru ca alții să’și facă jocul. În vară, Negoiță a dat cu dinamită și au dispărut aproape toate formele de fotbaliști, în orice caz orice formă de echipă. Andone s’a prefăcut că nu vede. În noua perioadă de transferuri, a dat din nou aproape tot era mai bun că Dinamo arată ca magazinele goale de pe vremea sfârșitului lui Ceaușescu.

Nu i’a căzut bine, dar a tăcut. Și’a permis doar să se se tragă de șireturi cu Mutu. În fața lui Negoiță a luat mereu poziția de drepți. Ce putea să facă? Orice! Chiar și demisia era o soluție. Cel puțin nu își lega numele de aspectul mizerabil care o descrie acum pe Dinamo.

A refuzat să plece. Și a spus cu o jalnică mândrie că are o clauză șmecheră. Dacă clauza e cauza, dacă un pumn de bani l’au făcut să pună umărul la distrugerea unei echipe, pentru mine Andone a dispărut. Ce vedem noi e doar personajul care îi joacă rolul. Andone învinsul. Ca fotbalist, acel Andone dărâmat de Milla în ’90, la meciul pierdut cu Camerun la mondiale. Când arbitrul trebuia să dea fault, dar l’a lăsat pe bunicuțul Milla să marcheze.

Ca antrenor ar trebui să’și dea seama că dacă spune că punctul slab al echipei e că ia goluri la faze fixe e exact vina antrenorului. Și chiar a patronului. Că îl plătește.

www.sport.ro

Ziua Regelui

Iertata sa-mi fie imaginatia, dar am simtit de multe ori o asemanare intre “Regele” Hagi si Printul Charles. Ca orice print, Charles stia ca va ajunge odata rege, insa, iata-l aproape de 70 de ani si momentul intarzie.

Pe Hagi l-am numit noi rege. Pentru clasa lui, pentru superioritatea pe care o arata ca fotbalist. Ca antrenor, un singur gol a lipsit ca sa debuteze cu o calificare la mondiale. Si apoi, tot asa, cate un gol, cate un gol si palmaresul lui a ramas aproape gol.

Dar marele upgrade e gata sa se intample. Visul rostit cu atata tupeu – sa se lupte de la egal la egal cu Guardiola sau Ancelotti – nu mai duce a simpla fantezie. Un titlu cu Viitorul ii deschide drumul.

Hagi nu e batran. Abia astazi a implinit 52 de ani, iar victoria de aseara, pe terenul lui Dinamo, lanseaza Viitorul in pole-position in cursa spre titlu. Hagi refuza sa-si mai dea jucatorii de top in Romania. Mai mult ca niciodata, Hagi inspira frica.

Jenant pentru istoria sa, Dinamo, de exemplu, n-a reusit niciodata sa castige acasa cu o echipa atat de noua, cum e Viitorul. Promisiunile lui Andone ca Dinamo se va bate la locurile 1-2 mai pot fi indeplinite doar daca Dinamo va lupta pentru titlul din play-out.

Pe fondul protestelor in surdina ale lui Andone, Negoita a dat cei mai buni 3 marcatori: Rotariu, Gnohere si Lazar. Achizitiile sonore au cazut si Mutu inca promite ca aduce jucatori repede. Deja nu mai e repede. Totul poate fi prea tarziu.

Strategia masochista a lui Negoita ne permite sa credem ca el n-a vrut sa-i aduca mai devreme doar ca sa mai economiseasca o luna la salarii. Chiar asa, de ce sa platesti un jucator pentru perioada de pregatire? O gandire pe termen ultra-scurt, departe de profesionalism, departe de succes, departe de viziunea si de rabdarea de pescar, pe care le gasim la noul pretendent la coroana in fotbalul romanesc, Hagi.

 

 

Articol apărut pe www.sport.ro pe 5 februarie.

http://www.sport.ro/opinii/ziua-regelui-bogdan-hofbauer-scrie-despre-frica-pe-care-hagi-o-inspira-acum-in-liga-i.html

www.sport.ro

No Dinamo

Iar n-a fost ziua lui Dinamo, dar vedem atat de des asta in ultima vreme, de parca ne uitam la Ziua Cartitei cu caini in rolurile principale.

Inca o zi, inca o bataie. Iar isi ling ranile, iar o iau de la zero. Chiar de la 2-0. Si in continuare nimeni nu intelege nimic. Amnezia loveste memoria colectiva a lui Dinamo si iarasi nimeni nu invata nimic.

Nici macar Andone, cel indarjit aseara ca un general dac cu caciula lungita pe crestetul capului. Candva rebelul care il infrunta pe Ceausescu, Andone duce acum mai mult cu Ceausescu insusi, in zilele sale de pe urma. Cand nu intelegea multimea care il contesta. Multimea despre care zicea ca nu are nicio putere si niciun drept, dar care a reusit sa-i grabeasca sfarsitul.

Andone spune ca infrangerea cu CFR a fost un accident. Oare? O treime din meciurile lui Dinamo sunt infrangeri. O alta treime sunt egaluri. Atunci ce mai inseamna accident? Andone e totusi om cinstit. El foloseste metoda „Accidentul” fara sa fie diabolic, fara sa incerce sa pacaleasca pe cineva. O face doar ca sa se apere. De cine? Spune ca doar de Negoita – acea Mare Adunare Nationala, invocata la sfarsitul lui ’89.

Pentru ca Andone nu-l recunoaste pe Mutu. Nu-i recunoaste autoritatea – atat cat o fi ea, nu-i simte nici prezenta. Nu exista nicio comunicare intre ei. Iar daca cineva se mira de acest dialog al surzilor, trebuie sa deruleze doar putin inapoi sa vada divortul lui Rednic de Dinu Gheorghe, al lui Negoita de Rednic si al lui Dinamo de performanta. La cum arata, Dinamo nu va castiga nimic nici anul asta.

Si cat de aproape a fost de Cupa Romaniei in vara, cand Dinamo a aratat ca de la 2-0 cu CFR se poate pierde tot! Echilibrul. Antrenorul. Jucatorii. Din titularii de la finala Cupei, Dinamo i-am mai regasit aseara doar pe Palic, pe Rotariu si pe Hanca. Poate cei mai buni. Dar sigur si responsabilii de infrangerea cu CFR, cu seria lor nesfarsita de ratari.

Si ne intoarcem la suporteri. Disperati si ei. Abandonati. Cei care asteapta derby-ul cu Steaua sa-si arate maretia unde depinde doar de ei. In tribune! Deocamdata in teren le e interzisa bucuria. Si-au pus atat de mult speranta ca odata cu disparitia clanului Becali, a lui Badea si a lui Borcea va rasari soarele si pe Soseaua lor. Dar au fost atat de mult mintiti cu New Dinamo si New Dinamo. Si tot ce vad e No Dinamo.

 

N.B. Articol apărut pe 22 noiembrie 2016 pe www.sport.ro după Dinamo – CFR 0-2. Dinamo risca să rateze calificarea în play-off.

http://www.sport.ro/opinii/no-dinamo-bogdan-hofbauer-scrie-despre-haosul-de-la-dinamo-in-pericol-sa-rateze-playoff-ul.html